Romania, sa cresti mare!

Cele mai importante piete au inregistrat majorari de 10% pana la 30%. Primul trimestru a aratat ca economia romaneasca are capacitatea sa creasca intr-un ritm sustinut, chiar in contextul turbulentelor care au zdruncinat pietele externe.

"Romania este pe un trend economic bun", a declarat Varujan Vosganian, ministrul economiei si finantelor, la un seminar organizat de revista Finante si Afaceri si BNR, subliniind ca vulnerabilitatile nu sunt atat de mari pe cat considera agentiile internationale de rating.

Ministrul a reluat estimarea de crestere economica cu 7,5% in primul trimestru, aratand ca pentru intregul an Produsul Intern Brut ar putea sa creasca cu 7%, in conditiile unei productii agricole normale.

Majoritatea analistilor vedeau cresterea economica incetinind spre 5% anul acesta, iar BERD a anuntat chiar la inceputul acestei saptamani ca reduce estimarea de crestere pentru anul acesta de la 6,5% la 5% ca urmare a cresterii dobanzilor.

Rezultatele raportate de cei mai mari jucatori din economia romaneasca in primele trei luni ale anului contrazic ipotezele care vorbeau despre o scadere a consumului la nivel local.

Pe majoritatea pietelor analizate de Ziarul Financiar, incepand cu retailul alimentar, cel de electronice si electrocasnice, constructii si pana la energie sau metalurgie, ritmul de crestere al vanzarilor in primul trimestru a fost de doua cifre.

"Aceasta tara s-a ambitionat ca, in ciuda previziunilor, sa nu aiba o incetinire a cresterii economice, ci chiar o accelerare. Desi conditiile de lichiditate pe plan extern se inrautatesc, la noi creditul creste sustinut (plus 53%, in termeni reali martie curent fata de martie 2007, n. red.)", a subliniat si guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

Totusi, el a avertizat ca aceasta accelerare a economiei intr-un mediu extern marcat de turbulente aduce cu sine o expunere mai mare la riscuri.

In retailul alimentar, cel mai mare jucator de pe segmentul hipermarketurilor, Carrefour Romania, a raportat in primul trimestru o crestere a vanzarilor de 9,8% in conditii comparabile (fara a lua in calcul expansiunea retelei si achizitia Artima), in timp ce producatori precum Albalact (industria laptelui) sau Meda (industria carnii) au afisat un avans de peste 20% al vanzarilor.

Cu toate acestea, cresterile preturilor la alimentele de baza si la utilitati, care s-au resimtit pe piata inca din toamna anului trecut, au temperat optimismul companiilor de pe piata bunurilor de larg consum.

Interbrands si Unilever, unele dintre cele mai mari companii cu activitati in sectorul FMCG, vad in T1 primele semne ale unor ritmuri de crestere a pietei mai modeste in acest an, comparativ cu 2007.

Companiile petroliere Petrom si Rompetrol Rafinare au inregistrat cresteri ale afacerilor cu 35%, respectiv 65%, in conditiile in care pretul petrolului a stabilit record dupa record in ultimele luni.

Producatorii de carburanti au recurs la majorari repetate ale preturilor atat la benzina, cat si la motorina, insa asta nu a temperat consumul, asa cum nu a temperat nici cresterea vanzarilor de automobile.

Creditata cu o crestere de 5% in acest an, piata auto s-a apreciat in primele trei luni cu 17,2% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, la 82.258 de unitati, dintre care 67.423 au reprezentat autoturismele, al caror avans a fost de 12,4%.

Nici jucatorii din electronice si electrocasnice (Altex sau Flamingo) nu au coborat stacheta vanzarilor mai jos de 20%, ritm situat insa sub estimarile inceputului de an, cand prognoza cresterii a fost de peste 35%.

Veniturile consumatorilor nu s-au indreptat insa doar catre nevoile curente (alimente) sau produse electrocasnice, calatoriile fiind in continuare pe lista de priroritati a romanilor.

Astfel, in primele trei luni ale anului principalele companii de linie regulata de pe piata aeriana, TAROM si Carpatair au anuntat cresteri intre 15% si 25% a traficului de pasageri. Ratele de crestere contrazic estimarile Asociatiei Internationale de Transport Aerian, care arata ca piata de linie regulata isi va injumatati ritmul de crestere in acest an pana la circa 10%.

Dupa boom-ul din primul trimestru al anului 2007, ghidat in special de iarna extrem de blanda, constructorii si producatorii de materiale de constructii au mai oprit din "turatiile motoarelor", insa nu au afisat rezultate negative, pastrand cel putin o rata de crestere de 10%.

In primele trei luni vanzarile de ciment au urcat cu 18%, in contextul in care productia a crescut cu doar 5%, piata caramizilor a avansat cu 20%, in timp ce in retailul de bricolaj, Praktiker, Dedeman sau Ambient au raportat vanzari mai mari cu 20%, respectiv 30%.

Nici pe piata farmaceutica jucatorii nu erau prea optimisti la inceput de an, estimandu-se un usor recul. Astfel dupa o crestere de peste 25% in primul trimestru al anului trecut, fata de aceeasi perioada din 2006, piata farma a inregistrat un avans de doar 12,3% in perioada ianurie-martie 2008, potrivit datelor oferite de companii.

In acelasi interval insa, afacerile producatorilor locali mari de generice (Zentiva si Terapia Ranbaxy) au scazut, cresterea pietei venind in principal de pe sectorul medicamentelor fara prescriptie.

In industria grea, ratele de crestere au fost mai mici, de circa 6-7% in conditiile in care consumul populatiei se simte mai greu in acest sector care produce in special materii prime si utilaje pentru alte sectoare.

Surpriza a venit din industria chimica, unde producatorii de ingrasaminte chimice au inregistrat cresteri puternice pe fondul majorarii preturilor la nivel international.

Industria ingrasamintelor chimice, ca de altfel toate industriile care au legatura cu sectorul agricol, sunt favorizate de cresterea preturilor cerealelor si a celorlalte produse agricole la nivel international.

Material preluat de pe Ziarul Financiar.

Romanii vor masina si daca se poate, chiar de ieri

Potrivit unui studiu facut de GE Money, cei mai dornici est europeni ca sa-si procure masina sunt romanii. Conationalii nostri au planuri mari si ar vrea ca in maxim 2 ani sa-si cumpere o masina, daca se poate si ieftina si noua.
Lucru imbucurator pentru dealerii de autoturisme care trebuie sa descopere doar drumul pe care sa-l puna la dispozitia cumparatorilor care nu au niste salarii foarte mari. O solutie poate fi leasingul, prin reducerea conditiilor cerute de firmele in domeniu.
"Dorinta si deschiderea romanilor de a investi intr-o masina sunt absolut normale pe o piata in plina dezvoltare. Estimam ca cererea va continua sa creasca si in urmatorii ani, doar ca, pe masura ce piata se va stabiliza - in aproximativ doi ani - se va observa o o dezvoltare a pietei auto second hand", a declarat Felicia Relenschi, CEO Motoractive Leasing, companie ce face parte din GE Money.

Cat ar plati romanii pentru o masina noua? Pai in jur de 8.000 de euro. Deci e cazul sa se faca o masina pentru gusturile si mai ales pentru buzunarele romanilor.

Caderea euro

"Nu-i doresc acestui leu o viata lunga, ci o viata sanatoasa!", spunea Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, in noaptea in care a fost introdus in circulatie leul greu. Chiar prea sanatoasa, ar spune unii.

De la urarea guvernatorului, leul s-a apreciat cu aproape 13% in raport cu euro. Acum a ajuns la nivelul din vara anului 2002. Dar saptamani dramatice asa cum au fost ultimele dealerii n-au mai trait niciodata. Dupa ce ani de zile nimeni nu a avut incredere sa parieze pe moneda nationala, acum leul isi arata coltii in fata euro.

"Cred ca a luat prin surprindere pe toata lumea, pentru ca am avut o apreciere, cel putin in ultimele trei saptamani, foarte puternica", spune Ionut Dumitru, seful Departamentului de analiza din cadrul Raiffeisen Bank.

Cursul se indreapta in viteza spre trei lei pentru un euro

De vina, spun specialistii, sunt speculatorii din strainatate, care arunca pe piata romaneasca sute de milioane de euro, daca nu chiar miliarde. Presedintele executiv al BCR, Nicolae Danila, estimeaza ca banii speculativi depasesc 2 miliarde de euro in acest moment.

"Avem randamente foarte atractive, o rata de dobanda printre cele mai mari din Uniunea Europeana: dupa Ungaria, avem rata de dobanda cea mai mare, ceea ce, bineinteles, atrage fluxuri de capital speculativ", explica Ionut Dumitru.

Pe de alta parte, valurile de valuta din strainatate s-au inmultit dupa intrarea Romaniei in comunitatea europeana.

"Aprecierea puternica a leului reflecta intrari de capital strain in Romania, atrase de perspective pozitive de afaceri, in contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana", crede Rozalia Pal, senior economist la UniCredit Tiriac Bank.

La toate acestea se adauga si pozitia geografica a tarii, care le asigura celor care investesc aici un acces rapid catre pietele estice.

"Economia Romaniei este o economie limitrofa zonei Uniunii si este, din fericire, la granita cu estul continentului, parte care va fi foarte atractiva in curand".

La o prima vedere, intarirea monedei nationale duce cu gandul la o economie mai puternica. Realitatea este insa alta, spun analistii. Scaderea cursului leu-euro va avea urmari dezastruoase.

"Efectul cel mai puternic va fi pe balanta comerciala, in sensul ca va creste deficitul comercial, ca urmare a faptului ca o moneda in apreciere va incuraja importurile", spune Florian Libocor, analist financiar al BRD-SocGen.

In timp ce ieftinirea produselor din strainatate le aduce importatorilor profituri tot mai mari, pentru exportatori fiecare noua apreciere a leului inseamna pierderi uriase. Unii se gandesc chiar sa intrerupa contactele comerciale cu pietele straine.

Joseph Seroussi, presedintele J&R Enterprises, cel mai mare grup de confectii local, este pesimist in ceea ce priveste profitabilitatea exporturilor romanesti. "A fost o tragedie pentru exportatori. Cursul a coborat pana acum cu 25%. Nici un exportator nu realizeaza o asemenea marja de profit, si este o situatie foarte foarte dificila. Au avut loc foarte multe falimente incepand cu 2005, din cauza scaderii cursului de schimb", explica el.

Pana anul trecut, din cele patru fabrici de confectii ale lui Joseph Seroussi ieseau anual pe pietele externe 1,5 milioane de costume, adica 96% din toata productia. Anul acesta, daca va avea noroc, va exporta cel mult 850 de mii de sacouri si pantaloni.

"Daca lucrurile vor continua asa, nu vom avea alta solutie decat sa ne inchidem afacerea. Nu ne putem permite sa pierdem bani doar de dragul pastrarii numelui. Vom incerca sa ne concentram pe piata interna si sa uitam de exporturi", declara Seroussi.

Chiar si companiile care au reusit pana acum sa isi acopere pierderile din export cu profiturile din import spun ca aceasta situatie nu va mai dura mult.

Producatorul de vinuri Murfatlar exporta 20% din productie in Statele Unite, Israel, Spania, Bulgaria sau China. Odata cu scaderea cursului, a inceput sa piarda din aceasta activitate, dar si sa castige de pe urma ieftinirii echipamentelor, sticlelor, etichetelor sau dopurilor pe care le cumpara din strainatate.

"E o situatie aparte la Murfatlar, in sensul ca avem si importuri foarte multe, si in conditiile astea ce pierdem la export castigam la importuri. Multe din importurile pe care le facem acum n-o sa le avem la anul.

De exemplu, o linie de imbuteliere o cumperi anul asta, nu o cumperi in fiecare luna. Pe termen mediu, aceste importuri vor scadea, si daca aceasta evolutie va continua, vom pierde bani seriosi", potrivit lui Radu Morar, director de marketing la Murfatlar.

In schimb, cei care sigur nu vor pierde din aceasta apreciere a leului sunt romanii care s-au imprumutat in euro sau cei care isi cheltuiesc banii in strainatate.

"Aprecierea puternica a leului de la inceputul acestui an le-a usurat mult efortul celor care au de rambursat rate la credite contractate in euro. Pe de alta parte, leul mai puternic din aceasta vara le da o putere mai mare de cumparare romanilor care aleg sa-si petreaca vacanta peste granita", spune Liviu Chiru, redactor al Ziarului Financiar.

La casele de schimb valutar, scaderea cursului a redus numarul de clienti, iar agentii s-au transformat in consilieri financiari pentru romanii ingrijorati de economiile lor.

"Lucrurile nu merg foarte bine la casele de schimb valutar, pana va mai creste euro este o perioada mai slaba pentru noi. Clientii ne intreaba daca va mai scadea (cursul euro-leu?), cand va ma scadea, pana cand va dura scaderea asta, ei vor sa stie cati bani o sa piarda, sunt foarte ingrijorati", este de parere Daniela Neagu, agent schimb valutar.

Cei mai pesimisti analisti din banci cred ca pana la sfarsitul anului euro ar putea urca la 3 lei si 35 de bani. Pe de alta parte, exista si cativa optimisti, care considera ca moneda europeana ar putea cobori la 3 lei in acest an.

Mai ramane o singura intrebare: cand anume va ajunge un euro sa valoreze trei lei?

Despre rau platnici

In general, o persoana primeste eticheta de “rau-platnic” in urma inregistrarii unor restante, intarzieri la plata sumelor datorate unei institutii financiare (de la ratele aferente tuturor tipurilor de credite, pana la dobanzile sau comisioanele de orice fel aplicabile cardurilor de credit) sau in urma furnizarii unor informatii eronate (ex.: nedeclararea unor credite aflate in derulare).

In momentul in care institutia financiara considera ca un client nu si-a indeplinit corespunzator obligatiile, prima masura pe care o va lua va fi inregistrarea clientului respectiv in baza de date a uneia dintre urmatoarele institutii (in functie de durata si valoarea restantei): Biroul de Credit si Centrala Riscurilor Bancare.

Pe langa acestea, exista si lista neagra a bancilor, pe care figureaza cei considerati “cu probleme” de catre o banca, dar si lista neagra a asiguratorilor, pe care figureaza cei care, prin neachitarea datoriilor catre banca, au determinat institutia financiara in sa recupereze banii de la asigurator, creanta lor transferandu-se astfel acestuia din urma.

Scopul acestei inregistrari, la care au acces numai persoana in cauza si institutiile de creditare, il reprezinta apararea institutiilor financiare de problemele pe care le-ar putea provoca o persoana care nu isi achita datoriile in timp util.

Daca in randul consumatorilor de credite situatia acestor inregistrari nu se cunoaste intotdeauna, pozitia institutiilor financiare este una foarte clara: este obligatia clientului sa se informeze cu privire la toate taxele, comisioanele, modificarile dobanzilor, precum si cu privire la orice alt fel de operatiuni aplicabile situatiei sale.

Daca aceasta persoana nu se informeaza cu privire la regulile impuse de catre banca, practic, isi asuma consecintele inregistrarii sale in baza de date a Biroului de Credit si/sau a Centralei Riscurilor Bancare. Consecintele se reflecta – in functie de gravitatea abaterii (intarzieri pe perioade indelungate sau cu sume mari) – in dificultatea obtinerii unui alt credit sau imposibilitatea gasirii finantarii dorite.

Asadar, consumatorii de produse financiare trebuie sa-si respecte obligatiile asumate in contractul incheiat cu banca, deoarece, odata facuta raportarea la una dintre aceste institutii, eticheta de rau-platnic (in cazul in care situatia este una reala si nu este vorba de o greseala) nu mai poate fi inlaturata indiferent de situatie –nici prin achitarea datoriilor, nici prin rambursarea anticipata a intregului credit, nici chiar prin motivatii indreptatite.

Banca nu este obligata sa instiinteze consumatorii decat prin afisarea tarifelor practicate in mod vizibil in sucursale, si nu va sterge inregistrarile facute decat in cazul unor greseli (a fost raportata o alta persoana, in cazul furturilor de identitate sau alte situatii reglementate de lege).

Analistii FinZoom sfatuiesc consumatorii de produse financiare sa pastreze o legatura stransa cu institutiile financiare si sa se intereseze de evolutia tuturor serviciilor furnizate de catre acestea, pentru fiecare tip de produs aflat in posesia lor - carduri de debit sau de credit, credite de orice fel etc. Astfel, se pot evita situatiile neplacute cauzate de lipsa de informatie asupra vreunui comision (taxa, dobanda etc.) sau asupra modificarilor survenite in timp.

Catalogarea ca rau-platnic reprezinta o situatie cat se poate de nefavorabila pentru consumatori. Totusi, au inceput sa fie luate primele masuri, atat la nivel legislativ, cat si practic, pentru evitarea unor astfel de situatii.

Astfel, Decizia 105/2007 a Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal instituie obligativitatea instiintarii prealabile a clientilor pasibili de a fi inscrisi in baza de date a Biroului de Credit, precum si scurtarea duratei de pastrare a acestor inregistrari de la 5 ani la 4. Termenul de pastrare al inregistrarilor facute in baza de date a CRB ramane insa de 7 ani.

La nivel practic, majoritatea bancilor au inceput sa ofere credite solicitantilor cu incidente de plata minore (intarzieri de pana la 60 de zile in achitarea datoriilor de pana la 100 RON), insa aceste restante trebuie sa fie achitate si sa figureze numai ca intamplari trecute. Se acorda, totusi, derogari si de la aceste reguli, in functie de politica fiecarei banci.

Desi exista discutii cu privire la acordarea unor credite “rau-platnicilor”, care presupun dobanzi si comisioane crescute, totusi, pana in momentul de fata, nu exista oferte concrete pentru aceasta categorie. Asadar, momenatan, nu exista institutii financiare bancare, carora apartenentii acestei categorii sa li se poata adresa.

Bancile isi vand clientii restantieri

Cresterea volumului de credite acordate populatiei a atras dupa sine si majorarea volumului de restante. O parte din banci au recurs la recuperatorii specializati de creante iar, in unele cazuri, au decis chiar sa-si vanda portofoliul neperformant catre acestia.

La ora actuala asistam la nasterea unei noi industrii, aceea a cumpararilor de creante. Deocamdata exista 30 de agentii cu 1.500 de angajati, doar pe acest segment de business, iar din 2004 cresterea in domeniu a fost de aproximativ 70% pe an.

In 2007, firmele specializate au cumparat peste 300.000 de cazuri de restante cu un volum total de 138,5 milioane de euro, peste 90% reprezentand debite ale populatiei. In jur de 50% din numarul cazurilor au fost furnizate direct de catre banci, totalul acestora ajungand la 121 milioane euro.

Pretul de vanzare

Pretul de cumparare variaza intre 3% si 30% din valoarea debitului, in timp ce, in tarile din Europa in care aceasta afacere are deja o piata dezvoltata, pragul nu depaseste 15%. Cele mai multe restante se inregistreaza la creditele de nevoi personale si la cele de consum, cu o pondere de peste 90% din total.

In plus, datoriile neachitate, inregistrate pe cardul de credit, s-au dublat in ultimi doi ani, ajungand la 9%.

La ora actuala, ponderea restantelor la creditele acordate in franci elvetieni este nula, in timp ce restantele denominate in lei insumeaza 78% din total iar cele in euro 22%.
Ca si perioada de intarziere, 30% din datoriile neachitate au o vechime cuprinsa intre 30 si 90 de zile, iar 25% se incadreaza in intervalul 4-6 luni de intarziere.

Creditele ipotecare sunt cel mai usor de recuperat

In jur de 90-95% dintre cazurile de neplata a unui credit garantat cu un imobil sunt rezolvate amiabil, fara sa se ajunga in instanta, respectiv la executare silita. Procentul este mai mic in cazul datoriilor la creditele negarantate, unde doar 30% se recupereaza fara a se recurge la executarea silita.

Secretul zilei: cum ramane leul la valoare constanta

Doar datorita dobanzilor interbancare. Si asta chiar daca rata inflatiei corespunzatoare lunii martie 2008 a trecut de pragul de 8,63 %, rata Robor a trecut de limita de 12 %, permitand leului sa-si pastreze valoarea aproape constanta.

Cum s-a inselat Erste Bank

La finele lui 2007, specialistii bancii prevedeau o apreciere aproape continua a leului.
Astfel, ei aratau la la sfarsitul lui decembrie euro va fi de aproximativ 3,5 lei, pentru ca in martie 2008 sa ajunga la 3,45, urmand sa scada, in continuare, in iunie pana la 3,4 si in septembrie la 3,35.
Evident, se pare ca leul romanesc nu a auzit despre previziunile specialistilor finantisti, intrucat stagneaza undeva in jur de 3,63 unitati pentru un euro.
Oricum, desi oamenii s-au inselat, cu o suma mica, e adevarata, totusi din prognoza respectiva tragem o concluzie pozitiva. Anume ca mai sunt oameni care inca mai cred in economia romaneasca si care dau sanse de revenire leului.

primul articol

primul articol